10 December 2009

CRIZA DE…CADOURI !?

Ne apropiem de sarbatoarea Craciunului. Imi amintesc ca in comuniste vremuri, decembrie era numita "luna cadourilor". Si chiar daca comunistii nu vroiau sa perpetueze ideile religioase, au gasit totusi modalitatea sa exploateze unele lucruri …Noi insa sarbatorim Craciunul pentruca vrem sa sarbatorim venirea Domnului Isus pe pamint…minunea nasterii Lui…

Si cind ne gindim la Pruncul din Bethleem, ne gindim la ingerii care ii cintau cu flori de mar in mina si cintarile lor erau despre bucurie, pace, bunainvoire…De acolo cred eu ca vin colinzile. Si ce minunate sint…si ce veste minunata ducem si noi oamenilor de Craciun…Apoi alte personaje care ne vin in minte sint pastorii de la stina care s-au grabit sa vina sa se inchine. Apoi magii au venit sa se inchine mai tirziu, aducind daruri demne de un imparat…

Banuiesc ca de acolo vine ideea cadourilor. Si desi ni le facem unii altora, o facem, sau ar trebui sa o facem amintindu-ne de Darul dat omenirii de insusi Dunmnezeu…darul prin care am fost rascumparati la viata si nu orice viata ci viata vesnica.

Dar anul asta "crizat"…ne-a cam taiat fondurile pentru cadouri. Poate am fost obisnuiti sa cadorisim pe toata lumea din familie…ceva mic…semnificativ, am zis noi…Asa faceam si noi cind am venit in America. Cumparam o groaza de lucruri care mai de care mai nefolositoare…si primeam la fel…tot felul de bazaconii de care la un moment dat nu stiam cum sa ne descotorosim. Si intrii asa intr-o panica; incepi sa calculezi cine cam ce iti da, sau ce ti-a dat anul trecut…si cum oare si ce oare sa cumperi ca sa te revansezi…si sa nu fie prea mic, sau prea mare…Si luna "cadourilor" a devenit deja luna obligatiilor mai totdeauna nesatisfacute...Dupa trecerea sarbatorilor iti vine chitanta de la credit si abia atunci incepe adevarata "bucurie", cind realizezi cit ai cheltuit ...

Solutia este simpla…Trebuie sa avem si discernamint, si sa cascam gura si sa vorbim. Cu familia mare cu prietenii... si sa ajungem la un numitor comun; sa renuntam "impreuna" la obiceiul asta costisitor care ne omoara starea de bucurie in fiecare an.

Anul asta, chiar inainte de sarbatori, fata mea cea mai mica si sotul ei au fost anuntati ca exista posibilitatea sa-si piarda serviciile. Amindoi lucreaza la aceeasi companie. Anul trecut lucrurile mergeau atit de bine incit si-au cumparat o casa …Acum, fara servicii…se punea intrebarea…cu ce vor platii rata lunara? Cum de obicei se intimpla cind nu avem cui sa cerem ajutor…ne amintim urgent ca exista cineva deasupra noastra care stie, si care poate sa ne ajute. Asa au facut si ei. Ajutorul a venit …la timpul potrivit: nici mai devreme si nici mai tirziu…si in citeva zile au rentat casa unui profesor care isi pierduse locuinta, sotia divortase de el, si tocmai iesise de doua saptamini din spital dupa o operatie …Nevoia omului de a gasi o casa coincidea cu nevoia copiilor mei de a gasi un chirias. Omul insa i-a rugat sa-l lase sa plateasca mai putin in decembrie ca sa aiba bani de cadouri pentru copii lui. Cum am copii buni si inimosi…s-au gindit sa-si imparta cu omul asta binecuvintarile primite.

Citeva zile in urma, Deb a venit si mi-a aratat doi ingerasi…o fetita si un baiat. Erau facuti din doua piscatori de intins rufele, vopsite, si decorate …cu aripioare…Chiriasul lor neavind altceva mai bun sa le dea ca sa-si arate recunostiinta, a facut aceste doua ornamente pentru pomul de Craciun si le-a spus ca asta reprezinta ei pentru el…ca ajutorul a venit ca de la Dumnezeu pentru el ca si vestea buna adusa de ingeri...

Deb imi arata piscatorile si ii rideau ochii de bucurie. Doua piscatori (clesti de intins rufele)…care au luat dintr-o data o infatisare si o insemnatate aparte. Un cadou fara valoare materiala dar cu o valoare si o semnificatie deosebita de o alta natura.

Poate criza asta financiara ne-a rapit posibilitatile de a oferii darurile care le-am fi vrut celor pe care ii iubim; asta insa nu inseamna ca nu putem sa le daruim ceva…poate ceva cu o valoare mai mare…un dar pe care sa nu-l uite niciodata…

Si am sa dau un exemplu …ceva ce am putea crea noi insine…ceva ce sa nu coste bani…ci imaginatie si dragoste si timp…

-Un album de poze… (copii ale unor poze care le avem) pentru parinti, frati, prieteni in care sa scriem cite ceva legat de amintirile pe care acele poze ni le aduc in minte, legate de persoana careia ii facem acel cadou…

…astept acuma sa-mi dati si voi idei noi …despre ce am putea sa daruim de Craciun celor dragi ; nu ceva care poate fi valorificat in bani…ci acel ceva care sa spuna ca-i iubim, ca-i respectam, ca ne bucuram sa-i cunoastem, ca sintem fericiti ca in planul Lui, Dumnezeu i-a inclus si pe ei in viata noastra...

No comments: